În ziua de 31 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, obiecție formulată de Preşedintele României.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională:

1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.3 fraza întâi  teza întâi şi pct.9 fraza întâi teza întâi din lege [asupra cărora Curtea și-a extins controlul în temeiul art.18 alin.(1) din Legea nr.47/1992] încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, că cele ale art.II pct.3 coroborat cu pct.6 din lege, sub aspectul soluţiei legislative care exclude partidul politic sau organizaţia minorităţilor naţionale de la sesizarea instanţei judecătoreşti competente în ipoteza pierderii de către consilierul local/ judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, încalcă art.8 alin.(2), art.21 alin.(1) şi art.147 alin.(4) din Constituţie, precum și că prevederile art.II pct.5 și 6 din lege, sub aspectul eliminării vacantării funcției, încalcă art.1 alin.(5) și art.121 alin.(1) din Constituție.

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.2, 4, 10, precum şi ale art.II pct.1, 5, 7-10 şi 13 din lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.