În ziua de 18 septembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecții de neconstituționalitate:

Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, obiecție formulată de un număr de 96 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați, precum și de Președintele României.

Constatând identitatea parțială de obiect al acestor două sesizări, Curtea Constituțională a dispus conexarea acestora.

Curtea, analizând susținerile autorilor obiecției de neconstituționalitate, a reținut că sunt criticate dispozițiile art.I pct.6 [cu referire la art.18 alin.(11) din Legea nr.192/2006], art.I pct.10 [cu referire la art.43 alin.(21) din Legea nr.192/2006], art.I pct.12 [cu referire la art.58 alin.(3) din Legea nr.192/2006], art.I pct.16 [cu referire la partea introductivă a art.601 alin.(1) din Legea nr.192/2006], art.I pct.18 [cu referire la art.61 alin.(3) și (4) din Legea nr.192/2006] și ale art.I pct.21 [cu referire la art.76 din Legea nr.192/2006] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile art.I pct.6 [cu referire la art.18 alin.(11) din Legea nr.192/2006], art.I pct.12 [cu referire la art.58 alin.(3) din Legea nr.192/2006] și  ale art.I pct.18 [cu referire la art.61 alin.(3) și (4) din Legea nr.192/2006] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile art.I pct.10 [cu referire la art.43 alin.(21) din Legea nr.192/2006], art.I pct.16 [cu referire la partea introductivă a art.601 alin.(1) din Legea nr.192/2006] și ale art.I pct.21 [cu referire la art.76 din Legea nr.192/2006] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator sunt neconstituționale.

Aceste dispoziții au următorul cuprins:

«Art.I. – Legea nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 22 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:[…]

  1. La articolul 43, alineatul (21) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(21) În cauzele prevăzute la art.601, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părțile vor încerca soluționarea litigiului prin mediere.” […]

  1. La articolul 601, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art.601. – (1) În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluționare a conflictelor, părțile și/sau partea interesată, după caz, sunt ținute să facă dovada că au încercat procedura medierii, în următoarele materii:” […]

  1. După articolul 75 se introduc două noi articole, art.76 și 77, cu următorul cuprins:

„Art.76. – Judecătorul, în baza rolului activ, aplicând dispozițiile art.227 din Codul de procedură civilă, dispune trimiterea părților la mediere, în cauzele ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii, și care se află pe rolul primei instanțe de judecată de mai mult de 18 luni de la învestirea acesteia, fără a fi soluționate, exceptând cauzele în care acestea au încercat soluționarea prin mediere.”»

Sursa: CCR