I. Context general

Începând cu 7 ianuarie 2019, Legea nr. 363/2018 („Legea 363/2018„) a intrat în vigoare. Legea 363/2018 transpune Directiva (UE) 2016/680 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei cadru 2008/977/JAI a Consiliului („Directiva 2016/680„).

II. Principalele modificări

Anterior, prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor a fost reglementată prin Legea nr. 238/2009 („Legea 238/2009„), care a fost abrogată prin Legea nr. 363/2018.

Legea 238/2009 reglementa prelucrarea datelor cu caracter personal de către structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al României, normele aplicându-se astfel doar datelor procesate de poliție.

Legea 363/2018 stabilește un set de reguli privind prelucrarea datelor cu caracter personal care trebuie urmate în toate stadiile proceselor penale și aplicabile tuturor autorităților implicate în prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor, precum și în executarea sancțiunilor penale. Astfel, regulile se aplică poliției, parchetelor și instanțelor.

În timp ce cele mai multe dintre principiile și regulile privind prelucrarea datelor cu caracter personal stabilite prin Directiva 2016/680 și transpuse în Legea 363/2018 sunt destul de similare cu cele furnizate de GDPR1, care nu se aplică în mod specific prelucrării datelor cu caracter personal în scopul prevenirii, investigării și depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau executarea pedepselor penale, cele mai multe sunt noi pentru autoritățile române din domeniu.

Astfel, Legea 363/2018 prevede o serie de reguli care trebuie respectate în timpul prelucrării datelor cu caracter personal în domeniu, cum ar fi, printre altele:

  • stabilirea perioadelor de detenție;
  • asigurarea securității datelor cu caracter personal;
  • realizarea unei distincții clare între datele personale ale diferitelor categorii de persoane vizate, cum ar fi suspecții, persoanele condamnate sau victimele infracțiunilor;
  • notificarea încălcării siguranței datelor cu caracter personal;
  • numirea unui ofițer de protecția datelor.

Legea 363/2018 prevede, de asemenea, mai multe detalii cu privire la drepturile persoanelor vizate, cum ar fi dreptul de acces, dreptul de rectificare sau ștergere.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (“Autoritatea de Supraveghere”) a primit, de asemenea, mai multe competențe referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal în acest domeniu și poate chiar impune o limitare temporară sau definitivă, inclusiv interzicerea prelucrării neconforme cu regulile aplicabile.

Începând cu 7 februarie 2019, Autoritatea de Supraveghere va putea, de asemenea, să aplice amenzi de până la 100.000 RON (aproximativ 21.350 EUR) autorităților care nu respectă noile norme și nu implementează planurile de remediere emise de către aceasta.

În ceea ce privește impactul potențial asupra anchetelor penale, Legea 363/2018 nu împiedică autoritățile de aplicare a legii să desfășoare activități precum investigații sub acoperire sau supraveghere video. Astfel de activități pot fi efectuate în scopul prevenirii, investigării, detectării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau executării de sancțiuni penale, în conformitate cu procedurile penale.

În ceea ce privește cooperarea internațională în materie penală, Legea 363/2018 prevede mai multe detalii privind transferul datelor cu caracter personal între țări. Cu toate acestea, scopul regulamentului este de a încuraja o cooperare mai strânsă între state prin promovarea unui schimb eficient de date cu caracter personal, asigurând în același timp respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în ceea ce privește prelucrarea automată a datelor cu caracter personal.

Legea 363/2018 prevede, de asemenea, că Autoritatea de Supraveghere este implicată în context transfrontalier, deoarece poate să facă schimb de informații și să coopereze cu omologii străini în legătură cu activitățile sau investigațiile în afara granițelor lor.

III. Concluzii

În timp ce prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a fost deja reglementată la un nivel minim, Legea 363/2018 prevede mai multe reguli de urmat și acordă mai multe garanții în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal persoanele vizate.

Legea 363/2018 nu interferează cu normele specifice pentru procedurile penale, inclusiv cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor sau independența autorităților judiciare.

[1] Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.