Noţiunea „manager responsabil” vizează membrii conducerii executive, funcţie care nu poate fi cumulată cu o funcţie neexecutivă de supraveghere

Crédit agricole este un grup bancar francez necentralizat care dispune, între altele, de case regionale de credit agricol reciproc. Patru dintre aceste case regionale au dorit să numească una şi aceeaşi persoană în funcţiile de preşedinte al consiliului de administraţie şi de „manager responsabil”. Banca Centrală Europeană (BCE), însărcinată cu supravegherea prudenţială a Crédit agricole, a aprobat desemnarea persoanelor vizate în calitate de preşedinţi ai consiliului de administraţie, dar s-a opus ca acestea să ocupe simultan funcţia de „manager responsabil”.

Astfel, BCE a considerat că funcţiile care permit unei persoane să obţină numirea ca „manager responsabil” în sensul dreptului francez şi al dreptului Uniunii1 sunt cele executive (precum cele de director executiv), care diferă faţă de funcţiile încredinţate preşedintelui consiliului de administraţie. Potrivit BCE, trebuie să existe în principiu o separare între exercitarea funcţiilor executive şi neexecutive în cadrul unui organ de conducere.

Cele patru case regionale au sesizat Tribunalul Uniunii Europene în vederea anulării deciziilor BCE. În esenţă, ele invocă faptul că BCE nu a interpretat corect noţiunea „manager responsabil” limitând-o la membrii conducerii care deţin funcţii executive.

Prin hotărârea pronunţată în această zi, Tribunalul respinge cererile formulate de cele patru case regionale şi validează abordarea BCE.

Tribunalul analizează noţiunea „manager responsabil” a unei instituţii de credit în lumina articolului 13 din Directiva 2013/36/UE. Pe baza unei interpretări literale, istorice, teleologice şi contextuale, acesta a concluzionat că noţiunea respectivă se referă la membrii organului de conducere care fac parte din conducerea executivă a instituţiei de credit. În special, Tribunalul aminteşte obiectivul urmărit de legiuitorul Uniunii în materia bunei guvernanţe a instituţiilor de credit. Acest obiectiv presupune recurgerea la o supervizare eficientă a conducerii executive de către membrii neexecutivi ai organelor de conducere, care implică un echilibru al puterilor în cadrul organului de conducere. Or, eficienţa unei astfel de supervizări ar putea fi compromisă dacă preşedintele organului de conducere în funcţia sa de supraveghere, deşi nu ocupă simultan oficial funcţia de director executiv, ar fi în acelaşi timp însărcinat cu administrarea efectivă a activităţii instituţiei de credit.

Tribunalul apreciază că BCE, care a interpretat corect noţiunea „manager responsabil”, a aplicat corect şi articolul 88 din Directiva 2013/36/UE care prevede că președintele organului de conducere în funcția sa de supraveghere a unei instituții de credit (cum este preşedintele consiliului de administraţie) nu poate să exercite simultan funcția de director executiv în cadrul aceleiași instituții, cu excepția cazului în care această suprapunere de funcţii este autorizată de autoritățile competente.

În sfârşit, Tribunalul arată că BCE a aplicat corect şi dispoziţiile Codului monetar şi financiar francez care transpune Directiva 2013/36/UE, astfel cum au fost interpretate de Conseil d’État francez.

[1] Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO 2013, L 176, p. 338).