Luciana Rainov[1]
Rezumat: Dezvoltarea inteligenței artificiale (A.I.) urmează în mod natural aceeași cale precum cea a progreselor tehnologice anterioare, unde reglementarea rămâne în urma inovației. Deși există numeroase avantaje ale utilizării A.I., inclusiv în administrarea fiscală, cu multe rezultate impresionante deja prezente, utilizarea A.I. nu este lipsită de riscuri. Aceste riscuri sunt amplificate de lipsa unui cadrul legislativ aplicat, necesar pentru a stabili limite privind modul în care este utilizată această tehnologie și pentru a face utilizarea sa transparentă pentru contribuabili, atunci când este utilizată în raport cu aceștia. Modul actual de utilizare a A.I. în administrarea fiscală, în absența unei reglementări cuprinzătoare, poate conduce la încălcări ale drepturilor contribuabililor.
Cuvinte-cheie: A.I.; inteligență artificială; drepturile contribuabililor; utilizarea A.I. în administrația fiscală
Summary: The development of A.I. naturally follows the same path as previous technological advances, where regulation lags behind innovation. While there are many advantages to using A.I., including in tax administration, with many impressive results already coming out, the use of A.I. is not without its perils. Such perils are amplified by the lack of applied legislation, needed to set limits on how this technology is used and to make its use transparent to taxpayers, when used in relation to them. The current state of A.I. use in tax administration, in the absence of comprehensive regulation may give rise to infringement on taxpayer rights.
Kewywords: AI; artificial intelligence; taxpayers’ rights; the use of AI in tax administration
- „Move Fast and Break Things” – Mark Zuckerberg
Cândva, pe vremea când internetul nu aparținea boților[2], iar rețelele de socializare erau un spațiu unde mulți share-uiam cu inocență poze însoțite de versuri criptice (eră cunoscută colocvial drept „pe vremea mea”), Mark Zuckerberg a edictat ceea ce urma să fie filosofia întregului sector high-tech: „Unless you are breaking stuff, you are not moving fast enough„[3].
Chiar dacă peste câțiva ani și câteva scandaluri ale industriei high-tech mai târziu, compania lui Mark Zuckerberg și-a schimbat motto-ul („Move fast with stable infrastructure„), în actuala eră A.I. ne regăsim în aceleași circumstanțe. Acum, știți vorba aia cu lupul și năravul…
Fie că ne place sau nu, A.I.-ul este deja aici, în telefoanele noastre, în televizoarele noastre, în toată tehnologia care ne înconjoară și chiar în deciziile noastre de impunere. Se pare că ne mișcăm în continuare foarte repede și, în absența unui cadru reglementat, ce se „sfărâmă” pot fi drepturile noastre.
În 2007, Google a lansat Street View, un add-on la Google Maps, care permite utilizatorilor să vadă și să „meargă” prin imagini cu străzi și clădiri. Street View a fost lansat cu mult timp înainte să se fi pus problema dacă o asemenea tehnologie/dezvoltare este aliniată cu drepturile persoanelor și care este impactul ei general, însă acest add-on a ridicat în timp probleme importante privind dreptul la viața privată[4]. Chiar dacă în anumite țări, precum Germania, au fost adoptate legi care să încerce să protejeze viața privată a persoanelor, în realitate tehnologia nu a mai putut fi „băgată la loc în cutie” după lansarea ei[5].
Asemenea Street View și altor tehnologii care s-au dezvoltat în afara unui cadru reglementat, pare că am pierdut startul și în ceea ce privește tehnologia A.I., aceasta fiind dezvoltată, implementată și adoptată la scară largă, cu mult înaintea apariției unor reglementări.
Merită amintit că dezvoltarea modelelor A.I. ridică probleme serioase privind drepturile de proprietate intelectuală și nu numai, companiile din domeniul A.I. confruntându-se cu o serie de litigii pentru copyright infringement, în contextul în care modelele A.I. au „greblat” internetul pentru toate informațiile/imaginile/video-urile/chat-urile/absolut tot pentru a-și „antrena” modelele[6]. Inclusiv postările de pe platforme precum Reddit sunt „scraped” pentru antrenarea modelelor A.I.[7].
În contextul infiltrării A.I. în procesul administrativ public, lipsa unui cadru reglementat al utilizării sale în relația cu contribuabilii devine o problemă stringentă.
A.I. – The Good, the Bad and the Ugly
Deși discuțiile despre A.I. par să fie omniprezente și neîntrerupte, din păcate, realitatea practică este că beneficiile și riscurile utilizării A.I. nu sunt întotdeauna foarte bine înțelese. Dacă erau clar înțelese, poate nu întâlneam situații în care jurisprudența și normele citate în diferite acte și documente sunt inexistente.
În afara celor mai cunoscute A.I.-uri, de tipul Large Language Models (LLMs), precum ChatGPT, Claude, Gemini și altele asemenea, A.I. se materializează într-o gamă foarte largă de instrumente[8], ale căror beneficii sunt, în cele din urmă, de necontestat.
De exemplu, diferite tipuri de instrumente A.I. sunt folosite cu succes pentru a analiza seturi mari de date, pentru a identifica anomalii, pentru pattern recognition etc., generând rezultate impresionante într-o varietate de domenii, precum cel științific, medical, farmaceutic, de protecție a mediului și multe altele[9].
La nivelul administrațiilor fiscale, utilizarea unor instrumente A.I. a condus la o detecție mai rapidă a cazurilor de fraudă, la creșterea gradului de colectare și la ușurarea activității de administrare fiscală. Din păcate, utilizarea instrumentelor A.I. nu vine fără riscuri.
2.1. A.I. (LLMs în special) halucinează, anume generează informații/rezultate care nu există în realitate
Jurisprudența și legislația inventată își fac apariția din ce în ce mai des în practică, materialele scrise cu ajutorul A.I. conținând referințe greșite sau complet inexistente[10]. Exemple de jurisprudență inexistentă sau sumarizată greșit se regăsesc acum și în rapoartele de inspecție fiscală emise de autoritățile fiscale române sau alte acte depuse în instanțe.
2.2. A.I. ridică probleme importante de privacy
„Conversațiile” purtate cu programele A.I. nu sunt private, în mod particular cele care nu sunt în „circuit închis”, adică cu programe A.I. care se află pe servere private, ale persoanelor juridice și instituțiilor utilizatoare.
În ultimii ani aproape toate marile companii A.I. au fost implicate în scandaluri privind scurgerile de date (data leaks), iar acestea nu s-au datorat întotdeauna unor breșe de securitate, ci unor opțiuni alese în necunoștință de cauză chiar de utilizatori sau introducerii de date în programe de tip chatbot[11]. Inclusiv datele introduse în programe plătite pot fi utilizate de către companiile A.I. pentru training, iar datele introduse sunt apoi reproduse în rezultate oferite altor clienți.
2.3. A.I. bias
Utilizarea instrumentelor A.I. creează impresia că datele sunt analizate matematic și rezultatele propuse sunt imparțiale și logice. A.I. „învață” însă prin preluarea și analiza datelor preexistente furnizate, ceea ce înseamnă că tool-urile A.I. preiau toate înclinările/prejudecățile din seturile de date furnizate, A.I.-urile HR producând uneori rezultate catastrofale: „In effect, Amazon’s system taught itself that male candidates were preferable. It penalized resumes that included the word ‘women’s‘ as in ‘women’s chess club captain‘.”, reportează Reuters[12].
Într-un alt exemplu faimos în lumea A.I., în 2021, Ministerul de Finanțe al Olandei a fost sancționat cu o amendă record de 2,75 milioane euro de către Autoritatea Olandeză pentru Protecția Datelor, 2 milioane euro fiind aplicate pe motiv de discriminare, în contextul în care programul automat de detectare a fraudei utiliza, între altele, ca și criteriu de risc, naționalitatea persoanelor fizice analizate![13]
2.4. 96% failure rate at task completion
Potrivit unui studiu de la începutul acestui an, care a comparat rezultatele produse de A.I. versus cele produse de freelanceri dintr-o varietate de domenii, pe platforma Upwork, rezultatele produse de A.I. au fost adesea incomplete și de o calitate slabă, fiind deseori inferioare celor produse de oameni[14].
Având, așadar, în vedere cele de mai sus, este clar că o utilizare nereglementată a instrumentelor A.I. în procesul administrativ poate genera probleme serioase privind drepturile persoanelor.
- Drepturile sub A.I.
Indiferent de ce părere am avea cu privire la instrumentele A.I. și utilizarea lor în procesul administrativ, realitatea este că tool-uri care se bazează pe tehnologii A.I. (multe dintre acestea nefiind de tip GPT / LLM) sunt deja utilizate de mulți ani, poate în forme la care nu ne-am gândit, iar succesul utilizării unor astfel de instrumente ne arată că nu mai este loc de întors.
Merită menționate, în acest sens, câteva povești de succes ale utilizării unor asemenea instrumente în procesul administrativ fiscal:
- Australia – autoritățile fiscale australiene au folosit A.I. pe scară largă, identificând obligații fiscale neachitate în valoare de peste 530 de milioane de dolari și au blocat solicitări frauduloase de rambursări pentru 2,5 miliarde de dolari[15];
- Austria – În 2023 programul PACC a analizat peste 6,5 milioane de cauze și a semnalat aproape 375.000 de declarații suspicioase sau implauzibile, rezultând în recuperarea a peste 185 de milioane de euro în venituri fiscale suplimentare într-un singur an[16];
- Bulgaria – În 2019 autoritățile fiscale au dezvoltat un model predictiv pentru identificarea automată a comercianților fantomă și a schemelor de fraudă de tip carusel, iar timpul mediu de detectare a comercianților fantomă a fost redus cu 15% și a crescut semnificativ numărul de cazuri detectate[17];
- Franța – Organele fiscale au utilizat programe de tip A.I. pentru a analiza fotografii din satelit și au descoperit peste 20.000 de piscine neraportate în câteva regiuni, generând taxe estimate la 10 milioane de dolari[18];
- Malta – În 2024 Malta a colectat cu 400 milioane euro în plus prin utilizarea programelor de A.I. în lupta cu evaziunea fiscală[19];
- Polonia – În 2023, programul STIR a permis autorităților să blocheze 1.188 de conturi bancare legate de 312 companii, securizând peste 88,5 milioane PLN (aproximativ 20 de milioane EUR)[20].
În contextul colectării prin mijloace electronice de date din ce în ce mai detaliate și interconectate (e.g. SAF-T, e-Factura, e-TVA, e-Transport, declarații fiscale inteligente, registre electronice ale caselor de marcat etc.), procesarea tuturor acestor date fără instrumente de tip A.I. ar fi aproape imposibilă și ar face inutil tot efortul de digitalizare. Rezultatele pozitive înregistrate în diferite țări pentru detectarea cazurilor de fraudă, creșterea nivelului de colectare și eficientizarea procesului administrativ fac inevitabilă adoptarea pe scară largă a A.I. în administrații.
Pe lângă utilizarea unor instrumente complexe de analiză a datelor, semnalare a potențialelor cazuri de fraudă și a tiparelor anormale, A.I. își face însă apariția în administrația fiscală din România și prin utilizarea netransparentă și nereglementată a instrumentelor generative precum LLMs. Lipsa de reglementare comprehensivă, tehnică și detaliată a utilizării instrumentelor A.I. în administrații nu este o situație singulară, prezentă doar în România, ci acesta apare să fie, în general, status quo actual. Cu câteva excepții, reglementările privind utilizarea A.I. în procesul de administrație sunt destul vagi și presupun în general trimiteri la obligațiile de respectare a drepturilor contribuabililor.
Vorbind despre utilizarea netransparentă a acestor programe, cu titlu exemplificativ, într-un RIF emis recent s-au făcut trimiteri la trei cauze, respectiv Cazul „C-249/12 Madrazavic”, Cazul C-35/05 Reemtsma și Cazul C-564/15 Farkas. În ceea ce privește Cazul „C-249/12 Madrazavic”, acesta nu există ca atare, indicatorul C-249/12 corespunzând cazului Tulică Plavoșin, iar cazul C-249/12 Tulică Plavoșin nu avea relevanță în cuprinsul respectivului raport. În ceea ce privește celelalte două cazuri, acestea nu susțineau afirmațiile organelor fiscale și nu vizau oricum problematica speței analizate. Practic, cazurile existau, dar aveau un alt conținut decât cel indicat prin RIF.
Dincolo de problema „umflării” actelor administrative cu argumente greșite, dar care trebuie totuși cercetate și combătute de contribuabili, trebuie să ținem cont de faptul că în urma inspecției fiscale rezultă un act administrativ fiscal ce se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate, care este executoriu. Pregătirea actelor administrative cu instrumente A.I. nereglementate are, astfel, consecințe grave și imediate, unde introducerea contestației nu suspendă executarea lor!
Utilizarea netransparentă a A.I.-ului în administrație ridică, astfel, o serie de probleme și întrebări serioase, precum: Cum este asigurată respectarea obligațiilor privind secretul fiscal? În ce măsură este utilizarea A.I. la întocmirea actelor administrative compatibilă cu obligația organelor fiscale „de a motiva actele administrative fiscale emise pe bază de probe sau constatări proprii.” [art. 73 alin. (2) C.proc.fisc.]? Ce programe sunt folosite? Sunt achiziționate și utilizate la nivel de instituție aceste programe A.I. sau sunt utilizate individual, la libera discreție, de către inspectori? În ce măsură se consemnează intern utilizarea A.I. (e.g. dacă și unde a fost folosit)? În ce grad sunt utilizate aceste programe? În ce acte sunt utilizate aceste programe? Există reglementări interne cu privire la utilizarea A.I.? Cum este asigurată calitatea rezultatelor generate de A.I.?
Potrivit materialului OECD Recommendation of the Council on Artificial Intelligence, (OECD/LEGAL/0449), Recomandarea privind A.I. este primul standard interguvernamental privind A.I., fiind adoptată de Consiliul OECD reunit la nivel ministerial la 22 mai 2019. Această Recomandare conține principii ambițioase, dar vagi, precum: dezvoltarea incluzivă și durabilă; respectarea statului de drept, a drepturilor omului și a valorilor democratice, inclusiv a echității și a vieții private; transparență și „explicabilitate”; robustețe, securitate și siguranță; etc.
Aceste principii sunt un punct bun de pornire, însă reglementările efective ce ar trebui adoptate la nivelul fiecărei țări trebuie să fie mult mai aplicate și precise și să includă aspecte tehnice, o reglementare vagă nefiind aptă să conducă la garantarea respectării drepturilor persoanelor.
Un exemplu interesant de reglementare a utilizării A.I. în procesul administrativ fiscal vine din provincia Córdoba a Argentinei. Potrivit unui material CIAT, Administrația Fiscală a Provinciei Córdoba a creat un cadru legal specific pentru utilizarea A.I. în materie fiscală, cu obiectivul de a implementa treptat aceste tehnologii în procesul administrativ, într-un cadru bine reglementat și structurat pe baze legale[21]. Una dintre cele mai importante reglementări introduse privește obligativitatea ca sistemele A.I. utilizate în procesele de verificare și/sau control să poată fi supuse unor audituri externe și independente. Posibilitatea ca universitățile, institutele de cercetare sau organismele publice specializate să evalueze aceste sisteme introduce un standard suplimentar de control, în contextul integrării A.I. în procesul administrativ. De asemenea, comunicările emise cu ajutorul A.I. au un caracter pur informativ, nu produc efecte juridice și nu întrerup termenele administrative. Acestea nu sunt acte administrative și nu generează obligații noi. Este avută, de asemenea, în vedere integrarea unor limitări legale cu privire la informațiile care pot fi procesate automat, astfel încât să se atingă un echilibru între administrarea fiscală eficientă și date obținute într-un mod legitim, sigur și controlabil din punct de vedere juridic.
Este evident faptul că modul netransparent de utilizare a A.I. în procesul administrativ fiscal lasă foarte mult loc pentru încălcări ale drepturilor contribuabililor. Ținând cont de faptul că utilizarea A.I. este deja „printre noi”, necesitatea adoptării unor reglementări devine urgentă, trebuind să vizeze elemente precum:
- stabilirea limitelor și cadrului în care poate fi folosit A.I.;
- reglementarea explicită și detaliată a modului de utilizare a A.I. în procesul administrativ, nu doar a programelor generative (dacă este permisă utilizarea lor și în ce măsură), dar și utilizarea programelor A.I. de analiză a datelor și semnalare de riscuri fiscale (ce programe sunt folosite, în ce procese și cu ce scop);
- interzicerea utilizării în procesul administrativ a programelor A.I. neautorizate pentru aceste scopuri;
- indicarea explicită a cazurilor în care a fost folosit A.I., inclusiv în procesul de selecție a contribuabililor pentru riscuri fiscale;
- marcarea documentelor și indicarea explicită a secțiunilor unde a existat intervenție A.I. (generare, editare etc.);
- interdicția utilizării A.I. de către organele de soluționare, acestea trebuind să fie imparțiale și să se raporteze la susținerile părților;
- introducerea posibilității auditării externe a programelor utilizate în procesul administrativ;
- publicarea și clarificarea detaliilor tehnice ale A.I.-urilor folosite, pentru a se determina de către contribuabili/părți interesate cum este folosit A.I.-ul, cum funcționează A.I.-ul utilizat și în ce măsură operațiunile efectuate cu A.I. respectă principiile și legislația fiscală.
În contextul intrării în vigoare anul acesta a primelor obligații sub AI Act (Regulamentul 2024/1689), având deja o listă de principii emisă de OECD, dar și câteva exemple de reglementări utile, nu este necesar să reinventăm roata, dar trebuie să începem procesul de reglementare.
Nicio parte a prezentului articol nu a fost redactată sau editată cu AI (deși poate rezultatul ar fi fost mai coerent, iar research-ul cu siguranță mai rapid…).
Prezentul articol a fost publicat în nr. 4/2026 al revistei Tax Magazine.
[1] Luciana Rainov este avocat la Biriș Goran SPARL. Poate fi contactată la adresa de email lrainov@birisgoran.ro.
[2] J.M. Predin, Bots Now Outnumber Humans Online And The Internet Was Never Built For This, Forbes, 4 iunie 2026.
[3] H. Blodget, Mark Zuckerberg On Innovation, Business Insider, 1 octombrie 2009.
[4] M. Hett, Google Zooms in Too Close for Some, The New York Times, 1 iunie 2007; L.H. Rakower, Blurred Line: Zooming in on Google Street View and the Global Right to Privacy, Brooklyn Journal of International Law, Volume 37, Issue 1, 2011.
[5] C.C. Miller, K.J. O’Brien, Germany’s Complicated Relationship With Google Street View, The New York Times, 23 aprilie 2013; J. Gray, Germany vs. Google: How Street View Won the Privacy Battle in Europe’s Most Private Country, PetaPixel, 8 martie 2024.
[6] G. Appel, J. Neelbauer, D.A. Schweidel, Generative AI Has an Intellectual Property Problem, Harvard Business Review, 7 aprilie 2023; K. Knibbs, Thomson Reuters Wins First Major AI Copyright Case in the US, Wired, 11 februarie 2025; M.M. Grynbaum, R. Mac, The Times Sues OpenAI and Microsoft over A.I. Use of Copyrighted Work, The New York Times, 27 decembrie 2023.
[7] B. Brittain, Reddit sues Perplexity for scraping data to train AI System, Reuters, 23 octombrie 2025.
[8] De exemplu, Diffusion Models (e.g. Dall-E, Sora); Convolutional Neural Networks (CNNs) (e.g. Aidoc, NVIDIA Clara); Recurrent Neural Networks (RNNs) and Transformers; Clustering & unsupervised models (e.g. K-means, DBSCAN, Autoencoders); Vision-Language-Action models (VLAs) (e.g. PaLM-E, RT-2, OpenVLA); State-Space Models (SSMs) etc.
[9] E. Pesheva, New AI tool can diagnose cancer, guide treatment, predict patient survival, The Harvard Gazette, 4 septembrie 2024;
- Williment, How AI is Protecting Trees from Illegal Logging in Real-Time, Susteinability Magazine, 4 februarie 2025.
[10] C. Metz, K. Weise, A.I. Is Getting More Powerful, but Its Hallucinations Are Getting Worse, The New York Times, 5 mai 2025; C. Zhao, AI hallucinates because it’s trained to fake answers it doesn’t know, Science.org, 28 octombrie 2025; G.A. Fowler, TurboTax and H&R Block now use AI for tax advice. It’s awful, The Washington Post, 4 martie 2024; D. Greer, AI ‘hallucinations’ used by lawyer in B.C. court a wake-up call, say experts, The National Post, 29 februarie 2024; D. Charlotin, Hallucinations Case Database – FAQ, https://artificialauthority.ai/p/hallucinations-case-database-faq, 14 noiembrie 2025.
[11] I. Kovvuru, ChatGPT Privacy Leak 2025: Deep Dive, Real-World Impact, and Industry Lessons, Medium.com, 2 august 2025; L. McMahon, Hundreds of thousands of Grok chats exposed in Google results, BBC, 21 august 2025; P. Arntz, Your Meta AI chats might be public, and it’s not a bug, Malwarebytes.com, 13 iunie 2025.
[12] J. Dastin, Insight – Amazon scraps secret AI recruiting tool that showed bias against women, Reuters, 11 octombrie 2018.
[13] A. Holtland, The record fine for the Dutch Tax Administration from a legal perspective, Nautadutilh.com, 10 decembrie 2021.
[14] S. Rai, AI’s 96% Failure Rate Is Bankrupting Silicon Valley, Medium.com, 16 februarie 2026; L. Whitney, AI fails at freelancer tasks 97% of the time, new ‘Remote Labor Index’ shows, Zdnet.com, 19 ianuarie 2026.
[15] T. Bennett, ATO captures billions of dollars from tax cheats with AI, Financial Review, 1 august 2023.
[16] S. Ditrih, Successful implementation of AI to detect VAT fraud in Austria, https://www.fiscal-requirements.com/news/3251, 1 octombrie 2024.
[17] Taxadmin.AI, Bulgaria. State of use of AI tax systems, https://taxadmin.ai/country/bulgaria-ai-country-report.
[18] A. Breeden, French Tax Collectors Use A.I. to Spot Thousands of Undeclared Pools, The New York Times, 30 august 2022.
[19] ITALPRESS/MNA, Malta, AI driven tax collection boosts government tax revenue, https://www.italpress.com/malta-ai-driven-tax-collection-boosts-government-tax-revenue, 5 mai 2025; Europe News Desk, Malta’s €650M AI Tax Windfall: A Global Wake-Up Call for Digital Tax Enforcement, https://tax.news/malta-ai-tax-collection-2024, 14 mai 2025.
[20] SNI, AI vs. Tax Fraud: The Rise of Intelligent Detection, https://snitechnology.net/ai-vs-tax-fraud-the-rise-of-intelligent-detection, iulie 2025.
[21] S.F. Perlati, Artificial Intelligence and Taxpayers’ Rights: regulatory consolidation in the Province of Córdoba, https://www.ciat.org/artificial-intelligence-and-taxpayers-rights-regulatory-consolidation-in-the-province-of-cordoba/?lang=en, 27 ianuarie 2026.