Astfel, Comisia a motivat suficient decizia și nu a săvârșit o eroare vădită în cadrul aprecierii sale privind situația juridică
Potrivit Tratatului UE, cetățenii Uniunii, în număr de cel puțin un milion, care provin din minimum un sfert din statele membre, pot avea inițiativa de a invita Comisia, în cadrul atribuțiilor sale, să propună legiuitorului Uniunii adoptarea unui act juridic în vederea punerii în aplicare a tratatelor („inițiativa cetățenească europeană”). Înainte de a putea începe colectarea numărului necesar de semnături, organizatorii inițiativei cetățenești europene trebuie să o înregistreze la Comisie, care examinează în special obiectul și obiectivele sale.
În anul 2012, Comisia a înregistrat propunerea de inițiativă cetățenească europeană intitulată „Unul dintre noi”. Obiectivul acestei inițiative este interzicerea și încetarea finanțării, de către Uniune, a activităților care presupun distrugerea embrionilor umani (în special în domeniul cercetării, al ajutorului pentru dezvoltare și al sănătății publice), inclusiv finanțarea directă sau indirectă a avorturilor. Ulterior înregistrării, inițiativa a colectat milionul de semnături necesar, înainte de a fi prezentată oficial Comisiei la începutului anului 2014. La 28 mai 2014, Comisia a indicat într-o comunicare că nu intenționa să întreprindă nicio acțiune.
Considerând nesatisfăcătoare comunicarea Comisiei, autorii inițiativei solicită anularea comunicării la Tribunalul Uniunii Europene.
În hotărârea sa de astăzi, Tribunalul consideră mai întâi că autorii inițiativei – spre deosebire de entitatea denumită „European Citizens’ Initiative One of Us”, care nu are personalitate juridică –, în calitate de persoane fizice, pot introduce o acțiune împotriva comunicării Comisiei din 28 mai 2014 din cauză că aceasta produce efecte juridice obligatorii, de natură să le afecteze interesele, modificând în mod distinct situația juridică a acestora.
Cu privire la fond, Tribunalul amintește că tratatele au conferit Comisiei un cvasimonopol în materia inițiativei legislative. În opinia Tribunalului, exercitarea dreptului de inițiativă cetățenească europeană nu poate obliga Comisia să prezinte o propunere de act juridic. O interpretare contrară ar determina înlăturarea oricărei puteri de apreciere a Comisiei în exercitarea prerogativei sale de inițiativă legislativă în urma unei inițiative cetățenești europene.
Pe de altă parte, în opinia Tribunalului, comunicarea Comisiei este suficient motivată. În special, Comisia a observat că, întrucât cheltuielile Uniunii trebuie să fie în conformitate cu tratatele Uniunii și cu Carta drepturilor fundamentale, dreptul Uniunii asigură că toate cheltuielile Uniunii, inclusiv cele în domeniul cercetării, al ajutorului pentru dezvoltare și al sănătății publice, respectă demnitatea umană, dreptul la viață și dreptul la integritate al persoanei. Comisia a explicat de asemenea că legislația actuală a Uniunii răspunde deja la mai multe cereri importante formulate de autorii inițiativei, în special la cea prin care se solicită ca Uniunea să nu finanțeze distrugerea de embrioni umani și ca aceasta să instituie controale corespunzătoare. În sfârșit, Comisia a arătat că sprijinul acordat de Uniune sectorului sănătății în țările în curs de dezvoltare contribuie în mod substanțial la o reducere a numărului de avorturi prin intermediul accesului la servicii sigure și de calitate, și că o interdicție a finanțării avorturilor practicate în țările în curs de dezvoltare ar crea obstacole în calea capacității Uniunii de a realiza obiectivele stabilite în materia cooperării pentru dezvoltare, în special obiectivul aferent sănătății materne.
În final, Tribunalul arată că Comisia nu a săvârșit o eroare vădită de apreciere. Astfel, Comisia a luat în considerare, fără a săvârși o asemenea eroare, dreptul la viață și demnitatea umană a embrionilor umani, luând în considerare și nevoile de cercetare în domeniul celulelor stem care pot fi destinate tratamentului unor boli care nu pot fi tratate și/sau care pun viața în pericol, cum ar fi boala Parkinson, diabetul, atacurile cerebrale, bolile cardiovasculare și orbirea. De asemenea, Comisia a demonstrat legătura existentă între avorturile în condiții de risc și mortalitatea maternă, astfel încât a putut să concluzioneze, fără a săvârși o eroare vădită de apreciere, că interdicția finanțării ar crea obstacole în calea capacității Uniunii de a atinge obiectivul aferent reducerii mortalității materne.
