În ziua de 22 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.2523 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:
„(3) Asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate, precum şi cu privire la cererile prevăzute la alin. (2), instanţa de judecată dispune prin încheiere motivată. Încheierea instanţei este definitivă”.
În urma deliberării, cu unanimitate de voturi:
Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.2523 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală care nu permite, în cursul judecăţii, contestarea luării de către instanţă a măsurii valorificării bunurilor mobile sechestrate, este neconstituţională.
În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a constatat că, dacă în cursul urmăririi penale, încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi de valorificare a bunurilor mobile sechestrate poate fi contestată atât cu privire la dispunerea valorificării, cât şi cu privire la modul de aducere la îndeplinire a acesteia [a se vedea art.2522 alin.(4) şi art.2524 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură penală], în cursul judecăţii încheierea instanţei de valorificare a bunurilor mobile sechestrate poate fi contestată numai cu privire la modul de aducere la îndeplinire a acestei încheieri, măsura dispunerii valorificării bunurilor mobile sechestrate neputând fi supusă vreunei căi de atac [a se vedea art.2524 alin.(1) teza a treia din Codul de procedură penală]. Aşa fiind, întrucât dreptul la un proces echitabil poate fi examinat în legătură cu încălcarea/negarea unor garanţii procesuale privind drepturi cu caracter civil, respectiv dreptul de proprietate privată, reglementarea unei căi de atac efective în beneficiul persoanelor al căror drept de proprietate este afectat prin măsuri procesuale restrictive reprezintă o exigenţă constituţională pe care legiuitorul trebuie să o respecte în vederea protejării şi garantării dreptului de proprietate privată.
În concluzie, lipsa unei căi de atac separate împotriva încheierii instanţei de judecată (fond sau apel) prin care s-a dispus valorificarea unui bun mobil sechestrat contravine drepturilor consacrate de art.21 alin.(1) şi (3), art. 44 şi art.129 din Constituţie.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia penală.
Argumentele reţinute în motivarea soluției pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Sursa: CCR