Curtea constatase deja o primă neîndeplinire a obligațiilor de către Italia printr-o hotărâre din 2012

Prin Hotărârea din 19 iulie 20121, Curtea de Justiție a statuat că, întrucât a omis să adopte dispozițiile necesare pentru a asigura ca 109 aglomerări situate pe teritoriul italian să fie echipate, după caz, cu sisteme de colectare a apelor urbane reziduale și/sau cu sisteme de tratare a apelor urbane reziduale care îndeplinesc prevederile Directivei 91/2712, Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

Considerând, la expirarea termenului stabilit la 11 februarie 2016, că Italia nu luase încă măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii din 2012, Comisia a introdus în fața Curții o a doua acțiune în neîndeplinirea obligațiilor împotriva acestei țări, solicitând aplicarea unor sancțiuni pecuniare.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea constată că, până la data limită de 11 februarie 2016, Italia nu luase toate măsurile necesare pentru executarea hotărârii din 2012 pentru a respecta obligațiile care îi revin în temeiul directivei.

Curtea apreciază că, pe lângă faptul că a durat aproape șase ani, neîndeplinirea obligațiilor de către Italia este deosebit de gravă întrucât absența sau insuficiența sistemelor de colectare sau de tratare a apelor urbane reziduale poate provoca prejudicii mediului. Ea arată în special că numărul de aglomerări pentru care Italia nu a furnizat, până la data ședinței de audiere a pledoariilor3, proba existenței unor sisteme de colectare și de tratare a apelor urbane reziduale conforme cu directiva (74 de aglomerări) este semnificativ, chiar dacă acest număr s-a redus față de hotărârea din 19 iulie 2012 (109 aglomerări la acea dată). În plus, Curtea subliniază că punerea în conformitate a sistemelor de colectare și de tratare secundară a apelor urbane reziduale din anumite aglomerări cu dispozițiile directivei trebuia să se fi realizat cel târziu la data de 31 decembrie 2000.

În aceste condiții, Curtea consideră oportun să oblige Italia să plătească, la bugetul Uniunii, o penalitate de 30 112 500 de euro pe semestru de întârziere în luarea măsurilor necesare pentru a se conforma hotărârii din 2012, această penalitate fiind datorată începând cu data de azi până la data executării complete a hotărârii din 2012.

În plus, ținând seama de situația concretă și de încălcările comise anterior de Italia în materie de colectare și de tratare a apelor urbane reziduale4, Curtea consideră ca fiind adecvat să oblige Italia să plătească, la bugetul Uniunii, o sumă forfetară de 25 milioane de euro pentru a preveni repetarea pe viitor a unor astfel de încălcări ale dreptului Uniunii.

[1] Hotărârea Curții din 19 iulie 2012, Comisia/Italia (C-565/10).

[2] Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, p. 40, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 43), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 (JO 2008, L 311, p. 1).

[3] Ședința de audiere a pledoariilor s-a ținut la 28 februarie 2018.

[4] Hotărârile Curții din 25 aprilie 2002, Comisia/Italia (C-396/00, a se vedea CP 37/02), din 30 noiembrie 2006, Comisia/Italia (C-293/05), și din 10 aprilie 2014, Comisia/Italia (C-85/13).