Consecințele OMG-urilor asupra sănătății umane sau animale pot intra sub incidența dreptului mediului, astfel că organizațiile neguvernamentale pot invoca aceste aspecte în cadrul unei cereri de reexaminare întemeiate pe Regulamentul Aarhus
Între 2007 și 2010, societățile Pioneer Overseas și Monsanto Europe au solicitat să poată introduce pe piață produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin soia modificată genetic.
Pentru fiecare dintre aceste cereri, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a considerat în esență că soia modificată genetic era, în contextul utilizărilor prevăzute ale acesteia, la fel de sigură ca omoloaga sa nemodificată genetic în ceea ce privește efectele sale potențiale asupra sănătății umane și animale sau asupra mediului.
Pe baza acestui aviz al EFSA, Comisia a autorizat, prin deciziile din 24 aprilie 20151, introducerea pe piață a produselor vizate.
TestBioTech, organizație neguvernamentală care se opune introducerii acestor produse pe piață, a solicitat Comisiei, pe baza regulamentului Uniunii care permite organizațiilor neguvernamentale să participe la luarea deciziilor în domeniul mediului („Regulamentul Aarhus”2), să efectueze o reexaminare internă a deciziilor de autorizare din 24 aprilie 20153. Prin decizia din 16 noiembrie 2015, Comisia a respins în mare parte cererea de reexaminare, apreciind în esență că aspectele legate de evaluarea sanitară a produselor alimentare sau a furajelor modificate genetic nu pot fi examinate în cadrul Regulamentului Aarhus întrucât aceste aspecte nu privesc evaluarea riscurilor pentru mediu, ci mai degrabă domeniul sănătății.
TestBioTech a sesizat Tribunalul Uniunii Europene pentru a obține anularea deciziei de respingere a Comisiei. Potrivit TestBioTech, cererea de reexaminare internă este legată efectiv de aspecte care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului Aarhus. În această privință, ea susține că deciziile de autorizare a introducerii pe piață, adoptate pe baza Regulamentului Uniunii privind produsele alimentare și furajele modificate genetic4, constituie acte care intră sub incidența dreptului mediului în sensul Regulamentului Aarhus și că impactul OMG-urilor asupra stării sănătății umane este o chestiune de sănătate legată de starea mediului.
Prin hotărârea de astăzi, Tribunalul anulează decizia Comisiei.
Tribunalul amintește mai întâi că Regulamentul privind produsele alimentare și furajele modificate genetic, pe care se întemeiază autorizațiile din 24 aprilie 2015, face parte din plin din materiile dreptului mediului menționate de Regulamentul Aarhus și că asemenea autorizații sunt așadar susceptibile să facă obiectul unei reexaminări interne.
În ceea ce privește aspectul dacă argumentele invocate de TestBioTech în cadrul cererii sale de reexaminare intră efectiv sub incidența dreptului mediului în sensul Regulamentului Aarhus5, Tribunalul remarcă, printre altele, că orice OMG trebuie cultivat înainte de a putea fi transformat în produs alimentar sau în furaj. În timpul cultivării lor, OMG-urile fac parte, în principiu, din mediul natural și constituie așadar în mod normal un element al mediului. Rezultă că dispozițiile care, în cadrul regulamentului privind etichetarea OMG-urilor, vizează reglementarea consecințelor OMG-urilor asupra sănătății umane sau animale intră de asemenea sub incidența dreptului mediului.
Din aceasta Tribunalul concluzionează că dreptul mediului în sensul Regulamentului Aarhus acoperă orice dispoziție legislativă a Uniunii care reglementează OMG-urile în vederea gestionării unui risc pentru sănătatea umană sau animală rezultat din aceste OMG-uri sau din factori de mediu susceptibili de repercusiuni asupra OMG-urilor în timpul cultivării lor sau al creșterii lor în mediul natural. Această constatare se aplică fără distincție situațiilor în care OMG-urile nu au fost cultivate în cadrul Uniunii.
Tribunalul constată că obiecțiile invocate de TestBioTech în cererea sa de reexaminare intră din plin sub incidența dreptului mediului în sensul Regulamentului Aarhus. Prin urmare, în mod eronat Comisia a concluzionat că aceste obiecții nu puteau fi examinate în cadrul regulamentului menționat anterior. În consecință, Tribunalul anulează decizia de respingere a Comisiei, ceea ce presupune că aceasta va trebui să se pronunțe din nou asupra cererii formulate de TestBioTech.
[1] Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/698 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic 305423 (DP-3Ø5423-1), în temeiul Regulamentului nr. 1829/2003 (JO 2015, L 112, p. 71); Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/686 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87769 (MON-87769-7), în temeiul Regulamentului nr. 1829/2003 (JO 2015, L 112, p. 16); Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/696 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 (MON-877Ø5-6), în temeiul Regulamentului nr. 1829/2003 (JO 2015, L 112, p. 60).
[2] Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126).
[3] Dreptul Uniunii prevede astfel că organizațiile neguvernamentale pot introduce o cerere de revizuire internă la instituția Uniunii care adoptă un act administrativ în materie de mediu.
[4] Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO 2003, L 268, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 41, p. 3).
[5] În cadrul cererii sale de reexaminare internă, TestBioTech a invocat 1) că EFSA nu a stabilit încă orientări cu privire la efectele asupra sănătății a seminței modificate genetic al cărei conținut nutrițional a fost modificat în mod semnificativ, 2) că lipsa orientărilor a condus la o evaluare inadecvată și incoerentă a riscurilor nutriționale care nu îndeplinește condițiile legale, 3) că lipsa orientărilor a condus la încălcarea dispozițiilor privind etichetarea, 4) că lipsa orientărilor a condus la propuneri inadecvate și incoerente cu privire la monitorizarea ulterioară comercializării, 5) că, pentru tipurile de soia MON 87705 și 305423, reziduurile erbicidelor nu au fost luate în considerare în examinarea efectelor asupra sănătății ale consumului de produse alimentare și de furaje modificate genetic, și 6) că, referitor la soia MON 87705, evaluarea efectelor adverse ale interferențelor asupra acidului ribonucleic este insuficientă.